Scurt istoric

La 9 septembrie 1859, în timpul uneia dintre şedinţele Comisiei Centrale de la Focşani, Mihail Kogălniceanu a prezentat moţiunea referitoare la unificarea celor două orașe surori, în care evidențiază consecinţele nefaste ale existenţei nefireşti a două Municipalităţi, două Poliţii, două Şcoli şi a tot atâtea Comenzi de pompieri. În opinia sa, unificarea oraşului Focşani nu se putea face fără unificarea acestor instituții.
Acest deziderat avea să fie îndeplinit peste aproape trei ani; la 23 iulie 1862, Ministeriul din Întru a dat Ordonanţa nr. 1548, în baza căreia, în urma unificării celor două unităţi de dincoace şi dincolo de Milcov, comandant unic a devenit căpitanul Dimitrie Petrov.
În aceeaşi zi, se dădea publicităţii Jurnalul Consiliului Municipal al oraşului Focşani referitor la unificarea Comenzii de foc: „...Consiliul municipal văzând necesitatea ce urmează ca şi comenzile de foc să se întrunească şi să fie sub administrarea unui comandir neputând a mai dăinui de aci înainte separate. Astăzi la 23 iulie anul 1862, a decis ca aşa precum comanda Focşanilor de dincolo de Milcov se găseşte pusă pe picior de disciplină şi în bună regulă să se dea şi Focşanilor de dincoace de Milcov tot sub îngrijirea domnului căpitan Dimitrie Petrov „comandirul pompierilor de dincolo, ca să o reguleze după instrucţiile ce are de la superiorii Domniei Sale. Cu aceasta însă ca ţinerea ei până la finele anului să se urmeze numai cu fondurile prevăzute prin bugetul acestui an nefiind putinţă de cheltuieli mai mari peste cele prevăzute”. Documentul era semnat de M. Ionescu, N. Hagi Neculae şi D. Fotescu, membrii municipalității unite a orașului Focșani.
            În acest sens, având în vedere importanța acestei date pentru pompierii vrânceni, prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 179 din 23 decembrie 2013, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 6 din 7 ianuarie 2014, în semn de consideraţie şi respect pentru cei care au marcat această zi de profundă încărcătură istorică, data de 23 iulie a fost desemnată Ziua Aniversară a ISU Vrancea.

Prezentare generală

     Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny" al judeţului Vrancea funcţionează în baza prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 25/2004 aprobată prin Legea nr. 329/2000, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă aprobată prin Legea nr. 15/2005, Hotărârea Guvernului României nr. 1490/2004 cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului României nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor profesioniste.
     Începând cu luna februarie 2003, în dotarea pompierilor militari din cadrul Detaşamentului Focşani a intrat autospeciala pentru descarcerare Mercedes Vito, echipajul specializat în astfel de intervenţii deservind întregul judeţ.
   Pentru îndeplinirea obiectivelor care stau la baza acordării primului ajutor calificat în fază prespitalicească şi salvării persoanelor, conform competenţelor legale privind atribuţiile şi misiunile inspectoratului, la data de 05.02.2010 în judeţul Vrancea a fost înfiinţat Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), prin operaţionalizarea a două echipaje de prim ajutor ce încadrează ambulanţe tip B2, unul în cadrul Detaşamentului de Pompieri Focşani, iar cel de-al doilea în cadrul Secţiei de Pompieri Adjud.
    În scopul reducerii timpului de răspuns şi eficientizării intervenţiilor în situaţii de urgenţă, pentru încadrarea acestor acţiuni de intervenţie în criteriile de performanţă ale serviciilor de urgenţă profesioniste, s-au înființat mai multe puncte de lucru, astfel:
01 mai 2011 – Punctul de Lucru Soveja, din cadrul Staţiei de Pompieri Panciu;
27 octombrie 2017 – Punctul de Lucru Năruja, din cadrul Secției de Pompieri Vidra;
23 iulie 2019 – Punctul de Lucru Vulturu, din cadrul Detașamentului de Pompieri Focșani;
- 14 iunie 2021 – Punctul de Lucru Tulnici, din cadrul Secției de Pompieri Vidra
22 iulie 2022 – Punctul de Lucru Dumbrăveni, din cadrul Detașamentului de Pompieri Focșani.
    De asemenea, pentru eficientizarea dispecerizării asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat de către instituţiile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din structura autorităţilor publice locale, începând cu data de 06.09.2011 la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al judeţului Vrancea, s-a operaţionalizat Dispeceratul integrat ISU-SMURD SAJ.
     După doi ani, de la apariţia SMURD-ului în Vrancea, începând cu 06.04.2012, acest serviciu a devenit operaţional la nivelul tuturor subunităţilor din structura inspectoratului, prin intrarea în intervenţie a altor două ambulanţe B2 la Secția de Pompieri Vidra și Staţia de Pompieri Panciu.
     Inspectoratul judeţean este constituit ca serviciu public în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în scopul asigurării managementului situaţiilor de urgenţă pe tipurile de risc din competenţă.

          POMPIERI
     Grupul de Pompieri al judeţului Vrancea a luat fiinţă în anul 1968, prin ordinul Ministrului de Interne nr. 0039794 din 01 octombrie, sub comanda lt.col. George Rădulescu. Grupul de Pompieri avea în compunere Comandamentul Grupului şi Compania de Pompieri Focşani, condusă de cpt. Constantin Tacică, încadrată cu 11 cadre şi 56 militari în termen. Începând cu 1 iulie 1975 ia fiinţă Compania de Pompieri Adjud, sub comanda lt. Gheorghe Ţepeş, având în compunere 8 cadre şi 28 militari în termen.
     Posibilităţile deschise de evenimentele din decembrie 1989 au adus modificări esenţiale în structura organizatorică şi funcţională a unităţii. Bazate pe anumite realităţi care îngreunau procesul de instrucţie, asigurarea tehnico-materială şi financiară a unităţii, precum şi o nouă viziune a locului şi rolului organelor de pompieri, începând cu anul 1990, au fost aduse modificări în componentele de bază. Astfel, au fost create funcţii şi structuri care să poată desfăşura o activitate independentă pe linia activităţii logistice şi financiar- contabile, care până la această dată era asigurată de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie.
     În anul 1994 au fost create condiţiile pentru asigurarea unei asistenţe medicale calificate şi oportune prin crearea cabinetului medical de unitate încadrat cu medic şi asistent medical. Începând cu 1 septembrie 1995, prin măsurile întreprinse de către comanda unităţii, ia fiinţă Compania de pompieri de la Vidra, iar începând cu 1 mai 1998 a fost înfiinţată Staţia de Pompieri Panciu. Un moment important din paginile istoriei pompierilor militari vrânceni l-a constituit anul 1996 când unitatea primeşte denumirea de Grupul de Pompieri „ANGHEL SALIGNY", iar prin Decretul Prezidenţial nr. 246 din 19.06.1997 i se acordă Drapelul de luptă, sub faldurile căruia unitatea obţine an de an rezultate bune şi foarte bune, activitate apreciată atât de către eşaloanele superioare, cât şi de către autorităţile publice locale.
     Începând cu luna februarie 2003, în dotarea pompierilor militari din cadrul Detaşamentului Focşani a intrat autospeciala pentru descarcerare Mercedes Vito, echipajul specializat în astfel de intervenţii deservind întregul judeţ.
    În data de 15.12.2004, în baza Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. I/0621 din 01.12.2004, prin unificarea Grupului de Pompieri „Anghel Saligny" al judeţului Vrancea cu Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă Vrancea s-a înfiinţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny" al judeţului Vrancea.

          PROTECȚIE CIVILĂ
     Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă Vrancea a luat fiinţă la data de 17.02.1968 prin Ordinul Ministerului Forţelor Armate nr. M. 10 sub denumirea de Stat Major de Apărare Locală Antiaeriană, fiind în organigrama Centrului Militar Judeţean Vrancea.
     În baza Ordinului Marelui Stat Major nr. C.L. 00198 din 22.03.1973 începând cu 01.04.1973 iese din organigrama Centrului Militar Judeţean Vrancea şi devine independent în subordinea Comandamentului Apărării Locale Antiaeriene.
     Începând cu data de 24.03.1978 îşi schimbă denumirea în Statul Major de Apărare Civilă, fiind organizat şi funcţionând în baza Legii nr. 2 privind apărarea civilă în Republica Socialistă România până la 03.10.1996, când odată cu apariţia Legii nr. 106 îşi schimbă denumirea în Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă Vrancea.
     Începând cu 01.01.2001 conform Protocolului încheiat între Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Ministerul Funcţiei Publice , în baza art. 1 din ,, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 179 din 26.10.2000 privind trecerea unităţilor militare de protecţie civilă de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul de Interne, precum şi modificarea şi completarea Legii Protecţiei Civile nr. 106/1996, a Legii nr. 124 de aprobare a Ordonanţei Guvernului României nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 14/2000 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastre, Inspectoratul Județean de Protecţie Civilă Vrancea trece în subordinea Ministerului de Interne.

Atribuții

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al judeţului Vrancea, este structură specializată, destinată să execute misiuni de prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.
Atribuţiile generale ale Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al judeţului Vrancea sunt următoarele:
-  planifică şi desfăşoară inspecţii, controale, verificări şi alte acţiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale şi stabileşte măsurile necesare pentru creşterea nivelului de securitate al cetăţenilor şi bunurilor;
-  elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi frecvenţa situaţiilor de urgenţă produse şi propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea;
-  desfăşoară activităţi de informare publică pentru cunoaşterea de către cetăţeni a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, măsurilor de prevenire, precum şi a conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de urgenţă;
-  participă la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competenţă şi avizează dispoziţiile în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţă, emise de autorităţile publice locale şi cele deconcentrate/descentralizate;
-  emite avize şi autorizaţii, în condiţiile legii;
-  monitorizează şi evaluează tipurile de risc;
-  participă la elaborarea şi derularea programelor pentru pregătirea autorităţilor, serviciilor de urgenţă voluntare şi private, precum şi a populaţiei;
-  organizează pregătirea personalului propriu, precum şi a populaţiei privind comportarea în situaţii de urgenţă;
-  execută, cu forţe proprii sau în cooperare, operaţiuni şi activităţi de înştiinţare, avertizare, alarmare, alertare, recunoaştere, cercetare, evacuare, adăpostire, căutare, salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asistenţă medicală de urgenţă, stingere a incendiilor, depoluare, protecţie N.B.C. şi decontaminare, filtrare şi transport de apă, iluminat, asanare de muniţie neexplodată, protecţie a bunurilor materiale şi valorilor din patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei afectate şi alte măsuri de protecţie a cetăţenilor în caz de situaţii de urgenţă;
-  controlează şi îndrumă structurile subordonate, serviciile publice şi private de urgenţă;
-  participă la identificarea resurselor umane şi materialelor disponibile pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi ţine evidenţa acestora;
-  stabileşte concepţia de intervenţie şi elaborează/coordonează elaborarea documentelor operative de răspuns;
-  avizează planurile de răspuns ale serviciilor de urgenţă voluntare şi private;
-  planifică şi desfăşoară exerciţii, aplicaţii şi alte activităţi de pregătire, pentru verificarea viabilităţii documentelor operative;
-  organizează banca de date privind intervenţiile, analizează periodic situaţia operativă şi valorifică rezultatele;
-  participă cu grupări operative/solicită sprijinul grupărilor operative stabilite şi aprobate pentru/la intervenţii în zona/în afara zonei de competenţă;
-  participă la acţiuni de pregătire şi intervenţie în afara teritoriului naţional, în baza acordurilor la care statul român este parte;
-  participă la cercetarea cauzelor de incendiu, a condiţiilor şi împrejurărilor care au determinat ori au favorizat producerea accidentelor şi dezastrelor;
-  stabileşte, împreună cu organele abilitate de lege, cauzele probabile ale incendiului;
-  controlează respectarea criteriilor de performanţă, stabilite în condiţiile legii, în organizarea şi dotarea serviciilor voluntare şi private, precum şi activitatea acestora;
-  constată şi sancţionează, prin personalul desemnat, încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul de competenţă;
-  desfăşoară activităţi privind soluţionarea petiţiilor în domeniul specific;
-  organizează concursuri profesionale cu serviciile voluntare şi private, precum şi acţiuni educative cu cercurile tehnico-aplicative din şcoli;
-  asigură informarea organelor competente şi raportarea acţiunilor desfăşurate, conform reglementărilor specifice;
-  încheie, după terminarea operaţiunilor de intervenţie, documentele stabilite potrivit Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;
-  desfăşoară activităţi în domeniul asistenţei psihologice şi religioase;
-  îndeplineşte alte sarcini stabilite prin lege.
Inspectoratul judeţean asigură planificarea şi mobilizarea resurselor proprii la instituirea măsurilor excepţionale prevăzute de lege, precum şi la declararea stărilor de mobilizare şi război.
Inspectoratul judeţean elaborează "Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă" şi aprobă „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor” a unităţilor administrativ - teritoriale;
Pentru conducerea acţiunilor de intervenţie se elaborează planuri specifice, conform reglementărilor interne emise de Inspectoratul General.